În capodopera sa, ,,Dacia înainte de
romani”, Gr. Tocilescu vorbește și despre ,,două țări din Caucas”, care făceau comerț cu fenicienii din Tyr,
lucru consemnat, într-adevăr, și în Biblie, de profetul Ezechiel
Iată ce ne spune Gr.
Tocilescu, citânndu-l pe Strabon, care, în ,,Geografia”
sa, vorbește și despre ,,țările
Caucasului”:
,,...Strabon (XII, p. 549) indica ca
unul din centrele metalurgice cele mai vechi ─ turn Chabyrilor, ale cărei
mine de argint erau renumite încă din timpul lui Homer (Iliada, II, 856).
Ezechiel (XXVII, 13) 600 î, Hr. zice
că Tubalu și Mosocu, două țări din
Caucas, trimiteau în timpul său, la Tyr, în vase de acicaie (de salcâm, n.n.), produsul
industriei lor”.
Să reproducem acum,
întocmai, citatul din Biblie:
,,Iavanul, Tubalul și Meșecul
făceau negoț cu line (cu fenicienii veniți din Tyr, n.n.); dădeau
robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale”.
(Biblia ─ Ezechiel, XXVII, 13, p. 831)
De unde va fi aflat Gr.
Tocilescu că strămoșii noștri geto-daci făceau comerț cu fenicienii din Tyr,
dându-le acestora din urmă aur și argint, nu știu, mai ales că noi nu ne aducem
aminte ca Strabon să fi vorbit de aurul pe care cele ,,două țări din Caucas” l-ar fi dat la export, în schimb știm, acum,
cu siguranță, că la Biblos a fost descoperită o ,,rozetă”, adică un trandafir de aur, a cărui proveniență este, în
mod cert, din spațiul nostru geto-dac, mai precis de la Sarmizegetusa.
Aici, la Sarizegetusa, s-a
descoperit, cu totul întâmplător, o matriță folosită la fabricarea diverselor
obiecte de podoabă.
Cineva a avut curiozitatea de a fabrica produsele atât de solicitate la
export (în urmă cu 2600 de ani!) și a constatat că obiectul/bijuteria de aur
descoperită la Biblos (lângă Tyr și Sidon, în vechea Fenicie) provenea de aici,
de la noi. Astfel, s-a confirmat faptul că fenicienii importau de la noi
bijuterii din aur, dar și din argint, cât și unelte din aramă.
Cum Strabon vorbește de
cele mai vechi centre metalurgice, și anume de ,,turnul Cabirilor”, iar informațiile noastre ne spun că Orfeu este
inițiatorul misteriilor kabirilor, gândul ne duce la acel Munte Sacru ─ Turn al
Marilor Preoți ─, adică la Kogaion/Muntele Cozia.
Pe de o parte, putem
deduce că Orfeu, ducând în Grecia (apoi în Samotrake, în Creta și-n Egipt)
misterele kabirilor, el însuși, poate, fusese unul din acei mari preoți,
deținător al marilor taine, pe care le aduseseră-n Europa strămoșii săi
nord-iranieni.
În fond, misterele
kabirilor nu erau altceva decât un dans inițiatic, aparținând (practicat fiind)
doar marilor preoți, care, aflați în transă bahică, dansau dezlănțuit, cântând
imne închinate diferitelor divinități, așa cum făceau, de altminteri, și
preoții indo-iranieni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu