Prezentare cărţi

miercuri, 28 decembrie 2016

Quo vadis, Domine?


Giulgiul de la Torino

           Privind giulgiul de la Torino, al Mântuitorului, oricine rămâne surprins, văzând trăsăturile faciale ale Fiului lui Dumnezeu, care sunt tipic iraniene, mai precis sumero-nord-iraniene, iar lucrul acesta ar trebui să ne dea de gândit!
            Susţinem aceasta, deoarece însăşi Biblia ne vorbeşte despre cei trei magi (mari preoţi iranieni) care ,,au luat urma stelei strălucitoare”  şi s-au îndreptat din Răsărit spre Bethlehem, unde ştiau că se va naşte Pruncul cel Sfânt!

            Doar ei (ci nimeni altcineva din Orient, niciun alt neam!) ştiau să dezlege această mare taină!
            E drept că evreii aflaseră şi ei că va veni Mesia, dar când anume se va naşte, nu puteau să spună!
Apoi,în ,,Istoriile” sale, marele istoric antic latin Publis Cornelius Tacitus (născut în 55, î.Hr., în Gallia Narbonensis) vorbeşte despre zeul Serapis, de regele Ptolemeu I Soter (satrap al Egiptului, în 323 î.Hr. ─ după moartea lui Alexandru Macedon ─ şi rege între 305─283 î. Hr.), de Sinope (oraş vestit, al parţilor, situat în nordul Turciei de azi; capitală a Pontului; port la Marea Neagră, înfiinţat în sec. 8 î.Hr. de ionienii din Miletul Asiei Mici, care, cu mai multe secole în urmă, coborâseră-n Grecia din Carpaţi!), în apropierea căruia se aflau Templul şi Statuia lui Jupiter Dies ─Zeus Chtonianul sau Pluto, dar şi statuia Proserpinei, fiica Demetrei ─, nimeni altul decât tatăl lui Apolo şi al zeiţei Artemis, a căror mamă era zeiţa Leto (la romani, Latona).
Surprinzător este faptul că zeul Serapis (care se suprapune perfect cu Zeus sau Jupiter) era considerat de majoritatea adoratorilor ca fiind Dis Pater!
Dar Dis Pater apare (în Istoria religiilor Indiei) ca Dyaus Pitar/Stăpânul Zeilor/Părintele Zeilor ─ Divinitatea Supremă!
            Aşadar, după cum bine se poate vedea, originea Zeităţii Supeme se află la indo-iranieni!

Şi-atunci, să ne mai mirăm de ce tăsăturile faciale ale Mântuitorului sunt (se vede foate clar!) tipic sumero-nord-iraniene?!

                     Citiţi mai departe