Dedic această lucrare prietenilor mei, dr. C-tin Ionițescu și ec. C-tin Argeșanu
Moto: „Iată,
Eu vin în curând; și răsplataMea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta
lui”
(Apocalipsa lui Ioan, Cap.
22,12)
Cred că nu există în cultura
umanității o carte mai grea și mai adâncă în înțelepciune și-n simbolistică,
așa cum este Biblia, ea fiind singura, de altminteri, care a surprins nu doar „izvorul edenic” din care a curs viața
pe pământ, dar, mai ales, permanenta legătură dintre noi și astral.
Evident
că mă refer la entitățile cerești, la „fiii
Soarelui”, cu care, după potop, frumoasele fete ale pământenilor s-au
însoțit:
„Fiii lui Dumnezeu au văzut că
fetele oamenilor (urmașe ale lui Adam și ale Evei, dar și fratele lui
Abel, pe care Cain l-a ucis, n.n.) erau frumoase și din toate și-au luat de
neveste pe acelea pe care le-au ales. Uriașii erau pe pământ în vremurile
acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele
oamenilor, și le-au născut ele copii, aceștia erau vitejii (gen Goliat,
n.n.)
care au fost în vechime, oameni cu nume”.
(Biblia ─ Facerea, Cap. 6, 2, 4)
Scheletele unor asemenea uriași au
fost descoperite atât într-o galerie dintr-o mină de aur din Munții Apuseni
(acest schelet fiind luat de sovietici și dus în Rusia), cât și în Țara Loviștei,
în comuna Racovița, satul Copăceni, după cum am aflat chiar de la
descoperitorul acelor oseminte, Dl. Dinu Vieru, care a găsit cele două schelete,
săpând un beci sub casă:
„Femurul
avea peste 90 cm. ,iar zgârva era cât gura sacului mare, de cânepă; oasele,
toate, le-a pus mama în doi saci,iar preotul le-a slobozit de păcate,le-a stropit cu vin, le-a închinat
și le-a îngropat creștinește într-o margine a cimitirilui nostru din Copăceni,
unde se află și azi!”.
Dacă femurul reprezintă mai bine de
1/3 din corp, înseamnă că scheletul „uriașilor”
avea, aproximativ, 3 metri!
Așadar, mai înainte ca Dumnezeu să-i
creeze pe Adam și pe Eva, pe pământ existau oameni foarte înalți, așa încât se
pare că Dumnezeu a dosit cu orice preț ca acea rasă de uriași să dispară, locul
lor fiind luat de o rasă nouă, pe care El urma să o creeze, prin facerea lui
Adam.
Că pe pământ nu erau doar Adam, Eva
și Cain (fiul lor, care își ucisese fratele, Abel), ci și alți oameni (uriași,
desigur), aflăm tot din Biblie, care iată ce ne spune:
„Apoi,
Cain a ieșit din fața Domnului (din Rai/Eden, care, era, se pare chiar pe
locul Mării Egee, Mării Carpathice și Mării Libiei, din E. Mării Mediterane de
azi ─, în zona litoralului bulgăresc găsindu-se, cu câteva decenii în urmă, mai
multe piese perfect geometrice, de aur curat, ceea ce denotă că aici fusese,
înainte de Adam și de potop, o supercivilizație, dar tot din „zona Raiului” ─ care era o adevărată
grădină ─ „ieșea un râu și uda grădina”,
iar din acel râu, apele sale se împărțeau în „patru brațe”. „Numele celui dintâi era Pison [posibil,
Dunărea, și veți vedea de ce, n.n.]; el înconjoară toată țara Havila [viitoarea
Dacie? n.n.], unde se găsește aur. Aurul din țara aceasta este bun [Obiecte
de aur, dacice, s-au găsit la Byblos, în Fenicia, dar și-n Egipt, n.n.]; acolo
se găsește și bedelion și piatra de onix [ piatră semiprețioasă,
folosită la ornamente, n.n.].
