Nu
am întâlnit până acum o altă carte mai adâncă decât Biblia. A încerca să-i
pătrunzi nenumăratele taine, e ca și cum, de unul singur, ai cuteza să-ncepi
săparea unui tunel, traversând pământul, dintr-o parte în cealaltă, ori cum ai
vrea să străbați văzduhul, în infinitul, universul cu piciorul sau cu mintea.
Însuși
Sf. Ap. Pavel recunoaște că „Evanghelia” nu e de obârșie omenească, ci
cerească:
„Fraților,
vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este o obârșie omenească;
pentru că n-am primit-o, nici n-am învățat-o de la vreun om, ci prin
descoperirea lui Hristos”.
(Biblia
– Epistola lui Pavel către Galateni, Cap. 1/11și 12)
Iar
lucrul acesta este demn de crezare, căci, deși SF. Apostol Pavel, inițial a
prigonit Bisericile Domnului (având, pe atunci numele de Saul), mai apoi, având
o revelație, a devenit unul dintre cei mai mari propovăduitori ai învățăturilor
Domnului Nostru Iisus Hristos, mai ales după ce el însuși l-a cunoscut la
Ierusalim, fiind, poate, ultimul dintre apostolii Săi:
„V-am
învățat înainte de toate (se adresează Corintenilor, n.n.), așa cum am
primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a
fost îngropat și-a înviat a treia zi, după Scripturi; și că i S-a arătat lui
Chifa (fratele lui Iisus Hristos, n.n.), apoi celor doisprezece (apostoli.
n.n.).
După
aceea S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai
mulți sunt în viață, iar unii au adormit.
În
urmă s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. După ei toți, ca unei
stârpituri, mi s-a arătat și mie, căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre
apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit
biserica lui Dumnezeu”.
(Biblia – 1. Corinteni,
Cap. 15/3, 4, 5, 6, 7 și 8)
sau: citiți mai departe
