Dusă-i vremea, Anton
Pann!...
Ay,
ia, ia, ce gambe tari
mi-arătai
în Ferentari!
Erai
niagră, fă, nurlie,
Şi
aveai o... păpădie!...
"Pitpalacul" năzuros
cânta-n
crengi de chiparos;
m-aştepta
în tremurici,
că
aveai un mâncărici!...
Dar
şi io, roşii globule,
nu
ciolane cu fasule...
*
* *
Haoleu,
Antoane Pann,
mădulare
de cârlan,
nu
mai vrei să vii la Şchei,
vremile
să le deşchei;
pe-Anicuţa
s-o mai vezi,
cum
pune ţâţa-n zăpezi...
Te-am
închis ăştia-n muzeu,
of,
of, of şi aoleu!...
– ∕ ∕ –
Alice
Prea frumoasa mea Alice,
portocală în parbriz;
şi, de zmeură, icoană;
piersic înflorit în strană,
umerii-ţi curgând în vale,
dor mi-e iar de dumitale,
că aveai pe vino-ncoace,
Thermopile, Samotrache,
şi amurg de Gibraltare,
ca vin roşu din păhare;
gene lungi, de la Misir;
Cleopatre-n coviltir
coperit cu galbeni nuferi,
de dogoare să nu suferi...
Astăzi, viaţa mi-e nimică...
Vreme trece, frunză pică!...
– ∕ ∕ –
Dor
Din
Surpate-n Maramu',
tânguieşte sufletu;
c-am
avut, Doamne, cândva,
afine
de Moskova,
ce
râdeau în carnea-mi crudă,
şi
zbanghie şi zăludă;
şi
sprâncenele de mură,
ce-mi
dormeau, noaptea, în şură,
pe
fânul cu romaniţă,
cu
miroazne de halviţă;
şi
inima de lăptucă,
neştiind
un' să se ducă...
*
* *
Răsai,
lună, la Surpate,
peste
rourile toate!
Răsai,
lună-n Maramu'
şi
mă du amu, amu!...
– ∕ ∕ –
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu