Poezii

 

Toamna, la Dintr-un Lemn

̶  Î. P.S. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și stareței Emanuela Oprea  ̶

Moto: „La noi, ortodoxia este o tradiție!”

(Părintele Stăniloaie)

La Dintr-un Lemn, prin codrii de aramă

și printre turle albe, ca de crin,

se aude-un zvon și-un glas care tot cheamă:

„Mai vină, Brâncovene Constantin,

 

că osmanlâii nu mai sunt, dar alții

cu pietre dau în Domn’Iisus Hristos,

din Dunăre până-n Carpații,-nalții,

și-ocări i-aruncă orice ticălos!...”

 

Stejarii seculari, în legănare,

dau mângâiere Precistei Marii;

eu zbuciumul l-aud, la fiecare,

zicând: „Tu, Brâncovene, chiar nu știi

 

că nătărăii-mproașcă iar sudalme,

frângând mireni și preoți pe genunchi;

că ne frământă, cum aluatu-n palme,

și ne-au trecut frigarea prin rărunchi?!

 

Te uită-n preajmă, Dintr-un Lemnu-i floare;

Emanuela, maica, o sădi,

cu acareturi, ca o cingătoare,

pe Otăsău, prin sălcii, păpădii...”

 

Aici, Antonul Pann găsi hodină

și-alean de suflet pătimaș, pribeag;

și-un „Axion” compuse-n bizantină,

ce Imn el fu pe Tricolorul steag!

 

Iar „Biblia”, ce-n București tradusă

de-acel Cantacuzino cel Șerban,

la Dintr-un Lemn se pare-a fost adusă,

veșmânt curat să-i dea, ca-n Canaan...

     Citiți mai departe